VARVARA VALCHANOVA – constructor din pământ

Varvara Valchanova a crescut atât în Bulgaria, cât și în Algeria și a studiat arhitectura la Grenoble (Franța), unde a absolvit în 2002. Apoi s-a specializat în construcțiile din pământ la Centrul de Cercetare pentru Arhitectura de Lut (CRATerre) din Grenoble. De când s-a mutat în Olanda, în anul 2005, Varvara a lucrat în cadrul unui mic birou de arhitectură din Haga, specializat în domeniul construcțiilor ecologice. Acum, Varvara lucrează în domeniul structurilor ușoare avansate, care utilizeaza Tehnologia Buitink, în Duiven.

Varvara locuiște în Olanda și are trei copii, însă acest lucru nu a împiedicat-o să se întoarcă în Bulgaria în fiecare an. Într-un sătuc de munte, ea reînvie vechile tradiții ale construcției cu pământ. Din fericire, aceste tradiții nu au fost complet uitate și ele merită să primească o nouă șansă pentru a dăinui în viitor. Ea și soțul ei au cumpărat trei case în Rahovitza cea părăsită – un cartier în afara satului Kosovo (Asenovgrad), din munții Rodopi, în Bulgaria. Când Varvara a cumpărat aceste case împreună cu soțul ei, nu exista niciun drum de acces către ele și erau aproape ruinate. Cu toate acestea, Varvara, prin munca neobosită și entuziasmul pentru construcții, a reușit să le redea farmecul autentic. Ea procură pământ și piatră de pe dealuri, și lemn de esență tare de la o fabrică de cherestea din apropiere.

Maestrul

Dragostea Varvarei pentru construcția cu pământ a luat naștere în timp ce studia arhitectura la Universitatea din Grenoble. Pentru a putea să-și câștige existența și să studieze în același timp, a început să lucreze ca și constructor-tencuitor de tencuieli naturale din pământ. A aprofundat apoi domeniul la CRAterre și s-a alăturat unor proiecte internaționale și europene desfășurate în Asia Centrală, Africa și Europa. Este uimită de culorile blânde ale pământului care se regăsește într-o varietate de nuanțe. Maestrul nu utilizează cuvinte comune cum ar fi „lut” și „cob”, fiindcă ele nu acoperă în totalitate diferitele tehnici de construcție pe care ea le utilizează. Acesta este motivul pentru care a ales termenul “construcție cu pământ” pentru a specifica toate tehnicile de construcție care includ solul ca principalul material de construcție.

Materialul pe care Varvara îl folosește pentru „construcția cu pământ” este materialul solid ascuns sub stratul superior al solului – solul nefertil, alcătuit din pietricele mici, sfărâmate în bucăți de diverse mărimi de eroziune. Solul potrivit pentru construcții nu trebuie să conțină substanțe organice, datorită faptului că acestea se descompun și reprezintă un mediu propice pentru apariția mucegaiului. Varvara s-a dedicat construcției cu pământ în toate aspectele sale – a planificat și a realizat restaurarea mai multor case din munții Rodopi, utilizând tehnici ale construcției cu pământ. De asemenea, ea organizează tabere arhitecturale internaționale cu tema tehnicilor de construcție alternative, în munții Rodopi, și a publicat o carte cu titlul „Construcții cu Pământ”, scrisă în limba bulgară.

Cartea este rezultatul experienței acumulate și conține numeroase informații cu privire la modul în care materialele de construcție din pământ sunt extrase, testate și preparate, despre tipurile de tehnici de construcție cu pământ care sunt utilizate în Bulgaria, precum și niște ponturi utile pentru păstrarea clădirilor vechi.

Tehnologia

Materiale locale și tehnici tradiționale, îmbogățite cu știință și design de ultimă generație pentru spații de locuit cu emisii de carbon scăzute, sănătoase și frumoase – despre asta este vorba în tehnologia lentă a „construcțiilor naturale”. Materialele moderne conțin adesea impurități nocive care afectează sănătatea, chiar și în cantități mici. Construcția cu pământ este total ecologică. Din nefericire, în ziua de azi, rareori se mai găsește cineva care să se priceapă la repararea și restaurarea caselor vechi, cineva care să muncească cu respectul cuvenit pentru munca vechilor maeștri. Dar este încurajator să descoperim că Varvara Valchanova este unul dintre arhitecții tineri care au reușit să renoveze câteva case vechi într-o manieră autentică, dar și empatică.

Campusul Tehnologie Lentă

Scopul Varvarei Valchanova este de a informa oamenii despre construcția cu pământ și de a-i învăța cum să utilizeze materiale naturale pentru a construi. Începând cu anul 2004, ea organizează în Rahovitza tabere arhitecturale de vară, la care poate participa oricine, dar în special studenții la arhitectură din toată lumea pentru a învăța despre construcția cu pământ. Pe parcursul acestor seminarii, ei învață despre caracteristicile pământului ca material de construcție, testele în condiții concrete care le permit să identifice solul potrivit pentru construcții și principalele tehnici de construcție cu pământ. Participanții dobândesc experiență practică în realizarea chirpiciului, a umpluturii din paie și pământ și în tencuire. O excursie ghidată în satele din împrejurimi oferă participanților oportunitatea de a explora mai profund tehnicile tradiționale de construcție, precum și posibila adaptare a acestora la cerințele moderne.

Cartea

Varvara Valchanova a strâns toate cunoștințele pe care le are, împreună cu experiența sa profesională, într-un ghid de construcții dedicat construcției cu pământ. Cartea „Construcții cu Pământ” este scrisă în limba bulgară și a fost lansată oficial la 26 noiembrie 2013, la Casa de Cultură din Plovdiv, sub auspiciile festivalului „Săptămâna de Arhitectură din Sofia”.

Cartea dezvăluie trăsăturile și proprietățile unui material de construcții care este utilizat în Bulgaria de milenii. Ea explică paralelele dintre geologie și un anume teren specific, proprietățile solurilor locale și diferitele tehnici de construcție. Cartea oferă informații despre extragerea, testarea și pregătirea materialelor de construcție pe bază de pământ, despre tehnicile cheie de construcție în Bulgaria, precum și multe informații utile despre conservarea și restaurarea caselor vechi. Scopul principal al cărții este să trezească interesul cititorilor bulgari pentru oportunitățile pe care le oferă pământul atât ca material de construcții natural și ecologic utilizat pentru restaurarea și întreținerea clădirilor existente, cât și ca material trainic pentru construcții noi, ecologice și bioclimatice.

Construcția

După 5 ani de eforturi și activități de construcție, casa Kibela, aflată în cătunul Rahovitza din munții Rodopi, este finalizată. Varvara și echipa sa au utilizat în principal materiale din partea locului, convenabile ca preț. Climatul interior este unic și interactiv. Pereții sunt construiți din cherestea/pin negru, având o umplutură paie tratate cu argilă, și sunt izolați cu stuf. Parterul și tavanul casei sunt izolate cu perlit. Parterul este acoperit cu calcar bulgăresc, iar primul etaj este realizat din pin – lăcuit cu un produs pe bază de in. Pentru bucătărie, ea a optat pentru soba bulgărească Prity, iar pentru primul etaj a ales soba norvegiană Smarty, de la firma Nordpeis. Mobila de bucătărie a fost făcută din stejar, de către tâmplarul local, iar în blat, Varvara a integrat calcarul care rămăsese nefolosit la pardoseală. În primăvara anului 2015, a fost propusă o dată pentru organizarea unui eveniment cu ușile deschise.

Proiecte realizate:

– casa Kibela în Rahovitza, Kosovo, munții Rodopi
– casa Bendida în Rahovitza, Kosovo, munții Rodopi

Premiul

“Terra [In]cognita, arhitecturi de lut în Europa” este un proiect finanțat în cadrul programului Uniunii Europene „Cultura 2007-2013 ”, proiect sprijinit de asemenea de către regiunea franceză Provence-Alpi-Coasta de Azur. Unul dintre principalele sale obiective este sensibilizarea publicului cu privire la arhitectura de lut, moștenirea de lut și la aplicațiile moderne ale pământului ca material de construcții. Un număr de 42 de construcții selecționate de către un juriu format din 9 membri din 6 țări diferite (Franța, Spania, Portugalia, Italia, Marea Britanie și SUA) au primit distincția „Arhitectură de lut extraordinară în Europa”. Clădirile au fost împărțite în trei categorii diferite:

– clădiri de interes arheologic, istoric sau arhitectural
– clădiri care prezintă o intervenție remarcabilă sau pertinentă (restaurare, reabilitare sau extindere)
– clădiri realizate după anul 1970

În acest context, casa Bendida – din satul Kosovo – Narechenski Bani a obținut distincția în anul 2011 la categoria „Clădiri care prezintă o intervenție remarcabilă sau pertinentă”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *